acasa | contact
EuropeDirect Info Europe Direct
ULTIMA ORA » Eurobarometru


 

Ediţia de toamnă a raportului naţional Eurobarometru a fost lansată astăzi, 25 ianuarie 2010,  la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene, în prezenţa şefului Reprezentanţei, domnul Niculae Idu, şi a domnului Silviu Matei, editorul naţional al raportului.

 

Eurobarometru 72

OPINIA PUBLICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Toamna 2009

 

Sondajul a fost cerut şi coordonat de către Direcţia Generală de Presă şi Comunicare.

 

Raportul a fost elaborat pentru Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

 

Documentul nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al Reprezentanţei.

 

Interpretările şi opiniile pe care le conţine aparţin exclusiv autorului.

 

 

Autor al raportului naţional EB72 –    Silviu MATEI

Director de Cercetare

Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei

Bucureşti, România

 

 

 

Autorul mulţumeşte doamnei Roxana Morea pentru întreg sprijinul acordat în editarea acestui raport.


 Ne cerem scuze că, datorită condiţiilor tehnice, autorii site-ului "Europe Direct Botoşani" nu au putut reproduce graficele prezente în cuprinsul Eurobaromentrului.Pentru accesul la ediţia originală şi ale  amănunte consultaţi vă rugăm: http://ec.europa.eu/romania/news/eurobarometru_72_ro.htm

 

 


Sinteză: Românii după un an de criză

 

În România, anul 2009 va rămâne probabil în istorie nu numai ca un an de criză economică globală, dar şi ca unul caracterizat de un conflict politic de o intensitate majoră, atât între puterile statului, cât şi între forţele politice.

 

În plan socio-economic, criza economică a adus disponibilizări în sistemul privat şi multe dezbateri despre cele care ar trebui efectuate în sistemul public. De asemenea, reducerea drastică a creditării, precum şi creşterea euro comparativ cu 2008 au afectat consumul populaţiei.

 

Pe de altă parte, deşi la începutul anului 2009 se vorbea de întoarcerea românilor plecaţi să lucreze în spaţiul Uniunii, ca urmare a crizei economice, acest lucru nu s-a întâmplat într-o proporţie semnificativă astfel încât să aibă efecte interne sesizabile. Uniunea Europeană ca spaţiu socio-economic continuă astfel să genereze aşteptări în privinţa creşterii bunăstării fie în mod direct prin găsirea unui loc de muncă, fie indirect prin banii primiţi de la rudele care lucrează acolo.

 

Punând în context, există aşadar premisele unei degradări subiective a calităţii vieţii în România în 2009. Studiul Eurobarometru standard realizat în noiembrie anul trecut confirmă acest fapt. Dacă indicatorul privind satisfacţia în ce priveşte viaţa rămâne constant la 47% între iunie şi noiembrie, evaluările privind situaţia economică internă, precum şi aşteptările privind mersul lucrurilor în următoarele 12 luni devin mai pesimiste. Astfel, în noiembrie, procentul românilor care credeau că economia naţională merge mai puţin bine decât media înregistrată în statele membre UE creşte cu 13 la sută, de la 75% în iunie la 88% la finalul anului. De asemenea, creşte procentul respondenţilor care apreciază că situaţia locurilor de muncă în România este mai puţin bună decât în celelalte state membre, de la 78% la 88%. Totuşi, percepţiile asupra costului şi calităţii vieţii se menţin la niveluri comparabile între iunie şi noiembrie.

 

Pesimismul tradiţional al românilor referitor la situaţia internă se menţine şi în 2009, el chiar crescând între momentul de mijloc şi finalul anului, de la 23 la 29% în privinţa aşteptărilor privind viaţa în general, de la 41 la 45% privind situaţia economică internă, de la 26 la 31% pentru situaţia financiară a gospodăriei, de la 44 la 53% pentru situaţia locurilor de muncă din ţară şi de la 15 la 21% în privinţa propriului loc de muncă. În schimb, există o tendinţă de creştere a optimismului privind evoluţia în următoarele 12 luni a economiei europene, de la 18 la 21%.

 

Prin comparaţie, la nivelul celor 27 de state membre, între mijlocul şi finalul anului 2009, există o stabilitate a indicatorilor referitori la aşteptările privind viaţa în general, situaţia financiară a gospodăriei, locul de muncă personal. La polul opus, la nivelul UE, creşte optimismul în ceea ce priveşte evoluţia situaţiei economice a ţării şi a locurilor de muncă.

 

Criza economică nu a afectat încrederea în instituţiile europene nici în România, nici la nivelul întregii Uniuni. Mai mult chiar, în România se menţine nivelul mai ridicat al încrederii în instituţiile europene comparativ cu celelalte state, el fiind în creştere pentru Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană faţă de datele înregistrate în iunie .

 

De asemenea, Uniunea Europeană are în continuare o imagine mai bună în România decât media înregistrată pe plan european. Se observă însă creşterea, faţă de mijlocul anului 2009, a asocierii Uniunii cu teme legate de prosperitatea economică (de la 29 la 35%) şi de protecţia socială (de la 17 la 22%).

 

Principalele măsuri pentru ieşirea din criză favorizate de români pentru a fi adoptate de Uniunea Europeană privesc susţinerea mediului privat prin sprijinirea companiilor (mici 31% şi mari 22%), investiţii în infrastructură (29%) şi educaţie (26%) şi, în mai mică măsură, sprijinirea persoanelor defavorizate (săraci 19% şi şomeri 18%).

 

Evaluări şi aşteptări ale românilor privind calitatea vieţii

 

Satisfacţia referitoare la viaţa în general

 

Mai puţin de jumătate dintre români (47%) sunt mulţumiţi cu viaţa pe care o duc în prezent, în timp ce media europeană este de 78%. România se încadrează însă în grupul ţărilor din sud-estul UE cu nivel mai redus de satisfacţie în ce priveşte viaţa, alături de Bulgaria (38%), Ungaria (42%), Grecia (58%), Croaţia (63%). Acestora li se adaugă două ţări baltice – Lituania (55%) şi Letonia (57%) şi, ca o excepţie la restul ţărilor din vestul UE, Portugalia (53%).

 

Harta nr. 1: Satisfacţia în ce priveşte viaţa în general

 

 

Situaţia aceasta poate fi considerată însă stabilă, comparativ cu iunie 2009, când procentul românilor mulţumiţi cu viaţa personală era tot de 47%.

 

Analiza pe categorii socio-demografice pune în valoare o diferenţă semnificativă în România, în privinţa satisfacţiei referitoare la viaţa în general, între bărbaţi şi femei. Astfel, 50% dintre bărbaţi – comparativ cu 44% dintre femei – sunt mulţumiţi cu viaţa pe care o duc. La nivel european, diferenţa este doar de un procent – 78% dintre bărbaţi sunt mulţumiţi şi 77% dintre femei –, reprezentând o diferenţă nesemnificativă statistic.

 

De asemenea, tinerii sunt mai mulţumiţi cu propria viaţă decât persoanele mai în vârstă, atât în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni Europene. Astfel, în România, 53% dintre persoanele sub 40 de ani se declară mulţumite de propria viaţă, în timp ce procentul scade la 42% - cu 11 puncte procentuale mai puţin – pentru categoria celor peste 40 de ani. La nivelul UE, această diferenţă se menţine – 81% la 76% respectiv – chiar dacă este mai atenuată (doar 5 puncte procentuale).

 

În plus, atât la nivelul întregii Uniuni, cât şi în România, se observă diferenţe între nivelul satisfacţiei în ce priveşte viaţa în general a persoanelor cu mai multă educaţie faţă de cei cu un nivel mai redus de instruire şcolară. În România, 40% dintre persoanele care au terminat şcoala înainte de 20 de ani sunt mulţumite de propria viaţă în timp ce nivelul satisfacţiei referitoare la viaţa proprie la persoanele care şi-au încheiat studiile după 20 de ani este de 57%. La nivelul Uniunii Europene, diferenţa dintre satisfacţia în ce priveşte viaţa a celor două grupe de educaţie şcolară este de 13%, înregistrându-se 73% pentru respondenţii cu nivel mai redus de educaţie şi 86% pentru cei cu un nivel mai ridicat de pregătire şcolară. Pentru categoria celor care se află încă la şcoală, atât în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni, se constată efectul combinat al studiilor şi vârstei. Astfel, tinerii aflaţi încă la şcoală sunt mai mulţumiţi cu viaţa proprie decât restul populaţiei, nivelul de satisfacţie fiind de 64% în România şi de 90% la nivelul UE.

 

Grafic nr. 1: Analiza satisfacţiei în ce priveşte viaţa personală pe grupe socio-demografice

 

 

In privinţa aşteptărilor referitoare la evoluţia vieţii lor în general în următoarele 12 luni, 22% dintre români cred că vor trăi mai bine, 29% cred că vor trăi mai prost, 43% cred că vor trăi la fel, iar 6% nu ştiu. La nivelul Uniunii Europene, procentul optimiştilor în privinţa evoluţiei propriei vieţi este de 26%, cel al pesimiştilor de 15%, 56% cred că vor trăi la fel, iar 3% nu ştiu. Constatăm un nivel mult mai ridicat de pesimism în România (29%) faţă de media UE (15%).

 


Starea economiei româneşti în context european

 

Doar 7% dintre români cred că economia naţională performează mai bine decât media Uniunii Europene, în timp ce 88% cred că aceasta merge mai puţin bine[1]. Din acest punct de vedere, România se apropie de media grupului celor 12 noi state membre (13%). Un contrast clar însă se observă între evaluările cetăţenilor din NSM12 şi cei din vechile state membre ale Uniunii Europene. Astfel, în statele din UE15, 39% dintre respondenţi au declarat că situaţia economiei naţionale este mai bună decât a mediei statelor UE.

 

Grafic nr. 2: Analiza comparativă a situaţiei din propria ţară cu media statelor membre UE.

Întrebare: Pentru fiecare dintre următoarele domenii vă rog să îmi spuneţi dacă situaţia lor în România [ţara unde se întreabă] este mai bună sau mai puţin bună în comparaţie cu media ţărilor din Uniunea Europeană?

 

Pe de altă parte, comparând rezultatele cercetării realizate în noiembrie 2008 cu cele din noiembrie 2009, constatăm că procentul românilor care cred că economia naţională merge mai puţin bine decât media înregistrată în UE a crescut cu 13 puncte procentuale, de la 75% la 88%[2]. Trendul este similar la nivelul celor 27 de state membre deşi, în acest caz, creşterea este de numai 4 procente (55% în noiembrie 2008 şi, respectiv, 59% în noiembrie 2009).


 

Grafic nr. 3: Evoluţia percepţiei situaţiei din propria ţară comparativ cu media statelor membre UE (Nov. 2008 – Nov. 2009).

 

Întrebare: Pentru fiecare dintre următoarele domenii vă rog să îmi spuneţi dacă situaţia lor în România [ţara unde se întreabă] este mai bună sau mai puţin bună în comparaţie cu media ţărilor din Uniunea Europeană?

 

Situaţia locurilor de muncă din România, în general, precum şi a propriului loc de muncă

 

Percepţia negativă asupra situaţiei socio-economice interne este reflectată şi de cei 88% dintre români care cred că situaţia locurilor de muncă din România este mai puţin bună decât media înregistrată în UE[3]. Ca şi în cazul evaluării situaţiei economiei naţionale, România este foarte aproape de scorul noilor state membre (NSM12, 85%). Totuşi, la nivelul celor 27 de state membre, doar 2 treimi dintre respondenţi cred că situaţia locurilor de muncă din propria ţară este mai puţin bună decât media europeană, în timp ce procentul scade la 61% pentru vechile state membre ale Uniunii (UE15).

 

Există o degradare a percepţiei între noiembrie 2008 şi noiembrie 2009 privind situaţia locurilor de muncă din România comparativ cu restul statelor membre UE. Aşadar, procentul celor care credeau că situaţia locurilor de muncă din România este mai bună decât media UE scade de la 16% la sfârşitul lui 2008 la 7% la finalul anului trecut[4]. Totuşi, spre deosebire de tendinţele observate în cazul aprecierilor asupra situaţiei economiei naţionale, această degradare – atenuată – a percepţiei pozitive este semnificativă şi la nivelul întregii Uniuni Europene. Astfel, faţă de noiembrie 2008, în noiembrie 2009 erau cu 7% mai mulţi europeni din cele 27 de state membre care apreciau că situaţia locurilor de muncă din propria ţară era mai puţin bună decât media europeană.

 

Costul vieţii în România

 

Şi în privinţa costului vieţii, marea majoritate a românilor (88%) crede că situaţia în ţară este mai puţin bună decât în celelalte ţări din UE[5]. Percepţia însă este una cu o acoperire geografică mai mare, un procent similar (87%) dintre respondenţii din cele 12 noi state membre ale Uniunii dând acelaşi răspuns. În schimb, la nivelul UE27, două treimi (67%) dintre cetăţeni cred că situaţia costului vieţii din propria ţară este mai puţin bună decât în media ţărilor europene, iar în ţările UE15 procentul scade la 61%.

 

Privind comparativ evaluarea situaţiei costului vieţii în România[6], constatăm o uşoară creştere de 4 puncte a procentului respondenţilor care cred că situaţia cheltuielilor cu traiul în România este mai puţin bună decât în restul Uniunii Europene, de la 10% in noiembrie 2008 la 6% în noiembrie 2009. La nivelul celor 27 de state membre ale UE, nu există nicio diferenţă între cele două momente.

 

Calitatea vieţii din România

 

Cetăţenii celor 12 noi state membre ale UE apreciază, în proporţie de 85%, că situaţia calităţii vieţii în ţările lor este mai puţin bună decât media înregistrată în UE[7]. Românii se încadrează în această apreciere subiectivă a calităţii vieţii din propria ţară în comparaţie cu media Uniunii Europene, 87% dintre români fiind de aceeaşi părere. Această percepţie însă nu se regăseşte la nivelul întregii Uniuni Europene, 45% dintre toţi europenii (UE27) considerând că situaţia calităţii vieţii în propria ţară este mai puţin bună decât în celelalte ţări europene. În vechile state membre ale UE (UE15), există chiar o majoritate de 61% dintre respondenţi care apreciază că situaţia calităţii vieţii în ţara lor este mai bună decât media Uniunii Europene.

 

Nici în România şi nici la nivelul Uniunii Europene, nu există diferenţe semnificative de percepţie în ceea ce priveşte situaţia calităţii vieţii în propria ţară între sfârşitul anului 2008 şi cel al anului 2009[8].

 

Situaţia mediului înconjurător

 

Românii cred, în proporţie de 77%, că şi situaţia mediului înconjurător din ţara lor este mai puţin bună decât în statele Uniunii Europene[9]. Spre deosebire de ceilalţi indicatori analizaţi, există o diferenţă semnificativă între percepţia românilor şi a cetăţenilor din cele 12 noi state membre ale UE care, doar în proporţie de 60%, cred că situaţia mediului înconjurător din propria ţară este mai puţin bună decât cea din Uniunea Europeană. Totuşi, percepţii similare celei din România se regăsesc în ţări apropiate geografic, cum ar fi Ungaria (81%), Bulgaria (80%), Malta (79%), Lituania (73%), Grecia (70%). La nivelul UE27 însă tendinţa este inversată: aproape jumătate dintre respondenţi (48%) apreciază că situaţia mediului este mai bună în propria ţară decât în celelalte ţări europene. Această percepţie este încă şi mai accentuată în vechile state membre UE (UE15), unde peste jumătate (53%) dintre respondenţi cred ca situaţia mediului înconjurător este mai bună în ţara lor decât în alte ţări europene.

În intervalul noiembrie 2008 – noiembrie 2009 se observă o creştere de 6 puncte procentuale a percepţiei negative referitoare la situaţia mediului înconjurător din România faţă de celelalte state membre ale UE, de la 71% la 77%[10]. La nivelul întregii Uniuni, nu există modificări ale acestei percepţii.

 

Aşteptări privind evoluţia situaţiei economice în ţară şi în Uniunea Europeană

 

Dacă evaluările curente ale românilor privitoare la situaţia socio-economică din ţară în comparaţie cu celelalte ţări europene sunt majoritar negative, cum se situează România din punct de vedere al optimismului privind evoluţia în următoarele 12 luni a situaţiei economice interne şi europene? Oare, comparativ cu iunie 2009, sunt românii mai optimişti sau mai pesimişti? Este acesta un fenomen ce se observă doar în România sau este unul general la nivelul Uniunii Europene?

 

În noiembrie 2009, datele arată că românii sunt în continuare mai pesimişti decât media cetăţenilor europeni în privinţa evoluţiei vieţii lor în general: 29% dintre români cred că următoarele 12 luni vor fi mai proaste, comparativ cu doar 15 procente înregistrate pe ansamblul UE. De asemenea, şi în privinţa celorlalte aspecte, românii îşi menţin pesimismul: 45% (faţă de 31% media europeană) în privinţa situaţiei economice interne, 31% (faţă de 19% media UE) referitor la situaţia financiară a gospodăriei, 53% (comparativ cu 40% media europeană) referitor la situaţia locurilor de muncă în ţară, iar 21% (faţă de 11% în UE27) în ceea ce priveşte situaţia locului de muncă personal.

 

Totuşi, este demn de remarcat faptul că românii sunt tendenţial mai puţin pesimişti în ceea ce priveşte situaţia economică a Uniunii Europene: astfel 18% dintre români şi 21% dintre cetăţenii europeni cred că următoarele 12 luni vor fi mai proaste pentru situaţia economică din UE.

 

Comparativ cu valul precedent al cercetării, derulat în iunie 2009, în România, creşte pesimismul: de la 23 la 29% în privinţa vieţii în general, de la 41 la 45% în ceea ce priveşte situaţia economică internă, de la 26 la 31% pentru situaţia financiară a gospodăriei, de la 44 la 53 la sută în ceea ce priveşte situaţia locurilor de muncă din ţară, şi de la 15 la 21% în privinţa situaţiei locului de muncă personal.

 

În privinţa aşteptărilor privind evoluţia economiei europene, există o uşoară scădere de 3% a pesimismului românilor, de la 21 la 18%, care, deşi lipsită de o semnificaţie statistică importantă se încadrează în optimismul mai ridicat al românilor în ceea ce priveşte economia europeană.


 

Grafic nr. 4: Analiza aşteptărilor privind evoluţia situaţiei economice în ţară şi în Uniunea Europeană în următoarele 12 luni.

 

Întrebare: Care sunt aşteptările dv. pentru următoarele 12 luni: credeţi că următoarele 12 luni vor fi mai bune, mai proaste sau la fel ca şi până acum în ceea ce priveşte…?  

 

 

În comparaţie cu România, la nivelul Uniunii Europene, se constată o mult mai mare stabilitate a indicatorului privind pesimismul relativ la evoluţia în următoarele 12 luni a situaţiei socio-economice interne. De asemenea, acolo unde nu este stabilitate, situaţia evoluează mai degrabă spre optimism decât spre pesimism. Astfel, în noiembrie anul trecut, 15% dintre europeni erau pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia vieţii în general (faţă de 14% în iunie 2009), 19% în privinţa situaţiei financiare a propriei gospodării (faţă de 18%) şi 11% în ceea ce priveşte locul de muncă personal (faţă de 10% în iunie). Reduceri ale nivelului de pesimism şi, în paralel, creşterea optimismului se constată în ceea ce priveşte aşteptările legate de evoluţia situaţiei economice a ţării (31% în noiembrie faţă de 34% în iunie) şi de evoluţia locurilor de muncă (40% faţă de 44%). O reducere semnificativă a gradului de pesimism se remarcă în privinţa perspectivelor economiei Uniunii Europene, doar 21% dintre europeni aşteptându-se, în noiembrie 2009, ca situaţia economică europeană să fie mai proastă în următoarele 12 luni, respectiv un indicator în scădere cu 7% faţă de iunie 2009.

 

Uniunea Europeană: cunoaştere şi imagine

 

Gradul de cunoaştere a instituţiilor europene

 

În ultimul deceniu, instituţiile europene au fost din ce în ce mai prezente în viaţa românilor fie prin informaţii depărtate de realităţile lor zilnice, fie prin decizii care le-au afectat direct viaţa. Au atins ele însă un nivel de cunoaştere similar cu cel existent în statele membre de mai multă vreme ale UE ?


 

Grafic nr. 5: Gradul de cunoaştere a principalelor instituţii europene.

 

Întrebare: Aţi auzit despre ...?

 

Analiza datelor pune în evidenţă trei aspecte. Primul este acela că, în România, dintre instituţiile a căror notorietate a fost măsurată, Parlamentul European ocupă primul loc cu 92%, urmat de Comisia Europeană (cu 81% grad de cunoaştere), Consiliul Uniunii Europene (76%) şi Banca Centrală Europeană (74%). Cel de-al doilea este că, în general, nu există diferenţe semnificative între nivelurile de notorietate înregistrate de instituţiile europene între România sau statele noi membre ale UE şi media celor 27 de state ale Uniunii Europene. Iar cel de-al treilea aspect demn de remarcat este nivelul semnificativ mai redus al notorietăţii Consiliului Uniunii Europene (66%) în media celor 27 de state decât în noile state membre (74%) sau în România (76%).

 

Din punct de vedere socio-demografic, există diferenţe în ceea ce priveşte cunoaşterea instituţiilor europene atât în România, cât şi la nivelul celor 27 de state membre. Aceste diferenţe urmăresc, în linii mari, obiceiurile de consum al informaţiilor politice naţionale şi internaţionale. Pentru că profilul este similar pentru toate instituţiile, vom prezenta în cele ce urmează doar concluziile referitoare la  cunoaşterea Comisiei Europene.

 

Astfel, atât în România, cât şi la nivelul Uniunii Europene, femeile declară într-o proporţie mai redusă decât bărbaţii că au auzit de Comisia Europeană. În România, diferenţa este de 11 procente în timp ce la nivelul întregii Uniuni, de 7 puncte procentuale. Din punct de vedere al vârstei, persoanele mai tinere, cu vârste sub 40 de ani, au auzit într-un număr mai mare (85%) de instituţiile europene decât cei cu vârste peste 40 de ani (78%).


 

Grafic nr. 6: Analiza comparată socio-demografică a cunoaşterii Comisiei Europene în România şi la nivelul Uniunii Europene.

 

Întrebare: Aţi auzit despre ...?

 

Luând în considerare datele culese în România, analiza gradului de cunoaştere a instituţiilor europene în funcţie de nivelul de educaţie pune în evidenţă o mai bună cunoaştere a acestora de către segmentul de populaţie cu un nivel de educaţie mai ridicat (92% în rândul celor ce au terminat şcoala după vârsta de 20 de ani) decât în cazul segmentului cu un nivel mai redus (77%) sau al celui care include populaţia care este încă la şcoală (82%). La nivel european, situaţia este similară, cu excepţia segmentului celor care frecventează încă şcoala, dintre care 77% au auzit de Comisia Europeană.

 

Încrederea în instituţiile europene şi cele naţionale

 

Ca şi în cazul notorietăţii, atât în România, cât şi la nivelul celor 12 noi state membre şi a Uniunii Europene în ansamblu, Parlamentul European este instituţia cu gradul de încredere cel mai ridicat. Astfel, în noiembrie 2009, trei sferturi (65%) dintre români, 55% dintre cetăţenii noilor state membre şi jumătate (50%) dintre locuitorii cu vârste de peste 15 ani ai Uniunii Europene aveau încredere în Parlamentul European. Comisia Europeană se bucură de încrederea a 58% dintre români, a 53% dintre cei ce trăiesc în cele 12 noi state membre ale Uniunii şi a 46% dintre cetăţenii UE. Românii au încredere în proporţie de 55% în Consiliul Uniunii Europene, în care tind să aibă încredere 53% dintre cetăţenii din NSM 12 şi 41% dintre europeni. În ceea ce priveşte Banca Centrală Europeană, aceasta are un nivel de încredere de 51% în România, 45% în noile state membre şi 44% la nivelul întregii Uniuni.

 

Grafic nr. 7: Încrederea în principalele instituţii europene.

 

Întrebare: Vă rog sa-mi spuneţi pentru fiecare dintre următoarele instituţii europene dacă tindeţi să aveţi sau să nu aveţi încredere în ele?

 

Constatăm în continuare un nivel mai ridicat al încrederii în instituţiile europene în România decât în restul statelor membre ale Uniunii Europene. Pe de altă parte, la nivelul întregii Uniuni Europene, spre deosebire de România, Consiliul European are un grad mai redus atât de notorietate, cât şi de încredere în comparaţie cu celelalte instituţii monitorizate.

 

Criza economică nu a afectat încrederea în instituţiile europene nici în România, nici la nivelul întregii Uniuni. Astfel, dacă la nivelul UE 27 şi NSM 12 se observă o stabilitate a încrederii în instituţii, în România gradul de încredere al populaţiei în instituţiile Uniunii este în creştere. Această creştere este semnificativă în special în cazul Comisiei – de la 53 la 58 la sută – şi în cazul Băncii Centrale Europene, de la 47 la 51 la sută.

 

Ţinând în primul rând de dinamica politică internă, în speţă alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut, încrederea românilor în instituţiile politice interne diferă foarte mult de la o instituţie la alta. Astfel, în intervalul iunie-noiembrie 2009, încrederea în guvern – un guvern demis dar având acelaşi prim-ministru – a scăzut de la 22% la 17%. Partidele politice s-au menţinut la un nivel de încredere extrem de redus, un fenomen specific României, în jur de 11%. În schimb, un semnal pozitiv care însă are nevoie de reconfirmare în viitor este creşterea tendenţială a încrederii în sistemul de justiţie, de la 25% în iunie la 28% în noiembrie.


 

Grafic nr. 8: Încrederea în instituţiile naţionale.

 

Întrebare: Aş vrea să vă întreb acum câtă încredere aveţi în anumite instituţii. Pentru fiecare dintre următoarele instituţii, vă rog să-mi spuneţi dacă tindeţi să aveţi încredere sau nu în ea.

 

Cea mai mare scădere a încrederii o înregistrează televiziunile, de la 70% în iunie 2008 (adică în perioada de pre-campanie pentru alegerile parlamentare naţionale) la 61% în noiembrie 2009. Polarizarea excesivă a discursului şi implicarea marilor trusturi de presă în campania prezidenţială pare să fi dus la o pierdere de capital de încredere pentru aceste canale mediatice.

 

La nivelul celor 27 de state ale Uniunii Europene, se înregistrează, de asemenea, o scădere modestă a gradului de încredere publică în instituţiile naţionale. Astfel, încrederea în guvernele naţionale scade de la 32% (iunie 2009) la 29% (noiembrie 2009), în partidele politice de la 19 la 16%, în justiţie de la 48 la 43%. Şi la nivel european, încrederea în posturile de televiziune scade în intervalul iunie 2008 – noiembrie 2009 cu 4 puncte procentuale, de la 53 la 49 la sută.

 

La nivel general, trebuie remarcat nivelul de încredere mult mai redus existent în România în instituţiile politice şi, în paralel, mult mai ridicat în televiziune, comparativ cu media europeană.

 

Imaginea Uniunii Europene

 

Comparativ cu cetăţenii celorlalte state membre, românii au o imagine generală pozitivă asupra Uniunii Europene. Mai mult chiar, Uniunea Europeană are imaginea cea mai bună în România (63% cumulat pentru imagine foarte şi oarecum pozitivă), cu 15 procente peste media Uniunii Europene şi cu 10% peste media noilor state membre (NSM12).

 

Totuşi, atât în România, cât şi la nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii, există un procent mai ridicat dintre bărbaţi – comparativ cu femeile – cărora UE le evocă o imagine pozitivă. Trei sferturi dintre români au o imagine pozitivă despre Uniune în timp ce acest lucru se întâmplă doar pentru 60% dintre românce. La nivelul întregii Uniuni Europene, diferenţa dintre procentul bărbaţilor care au o imagine pozitivă despre UE (51%) şi cel al femeilor cu o percepţie similară (45%) este de 6%.

 

Grafic nr. 9: Imaginea Uniunii Europene pe categorii socio-demografice.

 

Întrebare: În general, Uniunea Europeană vă evocă o imagine foarte pozitivă, destul de pozitivă, neutră, destul de negativă sau foarte negativă?

 

Din perspectiva vârstei respondenţilor, în România, tinerii sub 25 de ani (68%) şi persoanele cu vârste între 40 şi 54 de ani (67%) tind sa aibă o imagine mai pozitivă despre Uniune, în timp ce respondenţii cu vârste între 25 şi 39 de ani şi cei de peste 55 de ani au o imagine mai puţin pozitivă (60%). La nivelul celor 27 de state membre, cu cât respondenţii sunt mai tineri cu atât imaginea Uniunii Europene este mai pozitivă, diferenţa semnificativă existând pentru segmentul foarte tânăr, cu vârste sub 25 de ani (55% afirmă că Uniunea Europeană le evocă o imagine foarte sau destul de pozitivă).

 

Pe lângă gen şi vârstă, şi educaţia aduce o structurare a percepţiei asupra Uniunii Europene, Uniunea având o mai bună imagine cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat. Astfel, în România, 61% dintre persoanele care au părăsit şcoala înainte să împlinească 20 de ani au o imagine pozitivă despre Uniune, în timp ce sunt peste două treimi (67%) cei cu o percepţie similară printre respondenţii care au terminat şcoala după ce au împlinit 20 de ani. La nivelul întregii Uniuni Europene, diferenţa dintre cele două proporţii este încă şi mai mare, 42% dintre cei care au terminat studiile înainte de 20 de ani şi, respectiv, 58% dintre cei care le-au terminat după împlinirea acestei vârste având o percepţie pozitivă despre UE. Atât în România dar mai ales la nivelul întregii Uniuni, procentul respondenţilor încă la şcoală cu o imagine pozitivă despre Uniune este mai ridicat decât pentru celelalte două categorii de respondenţi, vârsta jucând un rol determinant.

 

 

Evaluarea apartenenţei României la UE

 

Două treimi (64%) dintre români cred că este un lucru bun faptul că România este un stat membru al Uniunii Europene, în timp doar 8% cred că este un lucru rău, iar 23% consideră că nu este nici bine, nici rău. Procentul majoritar al populaţiei care apreciază în mod pozitiv apartenenţa ţării la Uniune plasează România peste media europeană (53%) şi, de asemenea, peste media noilor state membre UE (55%).

 

De altfel, România este pe locul 5 în privinţa aprecierii ca un lucru pozitiv al apartenenţei ţării la Uniunea Europeană, alături de Spania şi Belgia, fiind clasată în urma Luxemburgului şi Olandei (locul 1), Irlandei (locul 2), Slovaciei (locul 3), Danemarcei (locul 4) şi înaintea Estoniei (locul 6), Poloniei şi Greciei (locul 7), Germaniei (locul 8), Suediei (locul 9) şi Bulgariei (locul 10), toate având procente peste media europeană.

 

Harta nr. 2: Evaluarea apartenenţei la UE.

 

Întrebare: În general, credeţi că faptul că [ţara] face parte din Uniunea Europeană este..?

Răspuns: Un lucru bun

 

 

Faţă de iunie 2009, observăm că nu există diferenţe în privinţa opiniei referitoare la apartenenţa ţării la Uniunea Europeană. Acest fenomen de stabilitate poate fi observat atât în România, cât şi în blocul noilor state membre sau la nivelul întregii Uniuni.


 

Grafic nr. 10: Evoluţia opiniilor privind apartenenţa la UE.

 

Întrebare: În general, credeţi că faptul că [ţara] face parte din Uniunea Europeană este..?

 

 

Două treimi dintre români cred că România beneficiază de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană. Acest procent plasează România peste media europeană (57%), alături de alte noi state membre, cum ar fi Slovacia (80%) sau Polonia (74%), dar şi alături de state membre mai vechi, însă beneficiare pe termen lung ale fondurilor structurale, cum ar fi Spania (66%) sau Portugalia (64%).

 

Rămâne de observat în ce măsură această percepţie se va modifica ţinând cont de slaba performanţă a instituţiilor interne în atragerea şi utilizarea fondurilor europene nerambursabile.


 

 

Harta nr. 2: Evaluarea beneficiilor de pe urma apartenenţei la UE.

 

Întrebare: Luând totul în considerare, apreciaţi că [ţara] beneficiază sau nu de faptul ca este membră a Uniunii Europene? 

Răspuns: Beneficiază

 

 

Evaluarea beneficiilor apartanenţei la UE apare ca un fenomen stabil atât în România, cât şi în restul statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult chiar, în România se observă o uşoară tendinţă de creştere a numărului celor care apreciază pozitiv aceste beneficii, acest indicator revenind practic la nivelul existent în urmă cu un an (ianuarie 2009).


 

Grafic nr. 11: Evoluţia opiniilor privind beneficiile apartenenţei la UE.

 

Întrebare: Luând totul în considerare, apreciaţi că România beneficiază sau nu de faptul ca este membră a Uniunii Europene?

 

 

Ce înseamnă UE pentru mine?

 

Ce înseamnă însă Uniunea Europeană pentru români? Care sunt valorile şi temele pe care le asociază românii cu Uniunea Europeană? În ce măsură există o stabilitate a imaginii Uniunii Europene la nivelul percepţiei publicului general din România?

 

La nivel general, Uniunea Europeană înseamnă aceleaşi lucruri ca şi pentru cetăţenii celorlalte state membre. Cu o singură mare diferenţă: în România, temele negative asociate cu UE au puţin ecou la nivelul populaţiei, în timp ce temele pozitive asociate - precum democratizarea sau bunăstarea - sunt amplificate. De asemenea, o temă pozitivă cu o mai mare importanţă la nivelul Uniunii Europene decât în România este legată de poziţia pe plan internaţional şi capacitatea mai mare de a avea un cuvânt de spus pe plan global.

 

Mai întâi, UE înseamnă libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde în spaţiul Uniunii Europene pentru jumătate din populaţia României. Acest beneficiu al apartenenţei la UE este mai valorizat de către români decât de media cetaţenilor din statele membre vechi ale Uniunii Europene (44% în UE15), data de la care românii s-au putut bucura de calitatea de cetăţeni europeni fiind mult mai recentă comparativ cu celelalte state. De altfel, din acest punct de vedere, România se înscrie în trendul opiniei existent la nivelul noilor state membre (54% în NSM12).

 

De asemenea, Uniunea Europeană înseamnă pentru români democraţie, 39% dintre respondenţi menţionând acest aspect. Concomitenţa democratizării României în perioada post-comunistă cu procesul de integrare europeană şi presiunea constantă exercitată de evaluările realizate de instituţiile europene sunt cele care determină această asociere la nivelul percepţiei generale. Diferenţa este majoră atât faţă de media europenilor din vechile state membre (25% în UE15), cât şi faţă de cea a cetăţenilor din noile state membre (26% în NSM12).

 

Apoi, Uniunea înseamnă pentru români prosperitate economică (35%). Dacă în iunie 2009, constatam o scădere de 7 puncte procentuale a acestui indicator, faţă de octombrie 2008, în condiţiile declanşării crizei economice, la sfârşitul anului trecut, pe fondul crizei guvernamentale prelungite şi incapacităţii actorilor politici interni de a găsi soluţii viabile pentru sprijinirea populaţiei şi companiilor, finanţarea externă – atât din partea FMI, cât şi a Uniunii Europene - a recăpătat importanţă. Mai mult, zvonurile că românii plecaţi în străinătate să lucreze  – în marea lor majoritate în spaţiul Uniunii – vor reveni în ţară nu s-au adeverit, astfel încât ei au continuat să-şi susţină financiar rudele din ţară. De unde şi legătura cu percepţia de prosperitate economică asociată Uniunii.

 

Grafic nr. 12: Evoluţia opiniilor privind percepţia temelor asociate Uniunii Europene.

 

Întrebare: Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea Europeană?

 

 

Din acest punct de vedere, există o mare diferenţă între percepţia românilor şi cea existentă la nivelul Uniunii celor 27 de state, ai căror cetăţeni asociază UE cu prosperitatea economică doar în proporţie de 18%.

 

Pe acelaşi fond de criză economică globală şi instabilitate politică internă, se întăreşte asocierea Uniunii Europene cu tema protecţiei sociale, de la 17% în iunie la 22% în noiembrie.

 

Uniunea Europeană înseamnă şi pace pentru 33% dintre români, această cifră fiind puţin peste media Uniunii Europene (28%). 

 

O creştere semnificativă o cunoaşte asocierea Uniunii Europeane cu moneda euro atât în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni. Astfel, peste o treime dintre români (34%) fac această asociere, în creştere cu 7 la sută faţă de iunie 2009. La nivelul celor 27 de state membre, creşterea este de 4%, de la 33% la 37%. Dacă în iunie 2009, asocierea dintre Uniune şi moneda euro era în scădere cu 8 puncte faţă de nivelul înregistrat în octombrie 2008 la nivelul UE, constatăm acum că percepţia acestei asocieri revine spre nivelurile anterioare, cel mai probabil, pe fondul măsurilor de stabilitate monetară adoptate pe plan european.

 

Comparativ cu media Uniunii Europene, românii asociază în mod semnificativ mai redus Uniunea cu un rol mai important pe plan internaţional. Astfel, doar 13% dintre români au asociat UE cu atributul « Un cuvânt mai greu pe plan internaţional » în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 25%.

 

Asocierea Uniunii cu teme negative este redusă în România (sub 15%). Cu toate acestea, este demn de semnalat faptul că tema negativă asociată cel mai mult cu UE în România este şomajul (10%), acest indicator fiind însă sub nivelul mediei Uniunii Europene (14%).

 

Temele tradiţionale negative asociate Uniunii Europene au în continuare puţin răsunet în România în comparaţie cu media europeană. Astfel, birocraţia a fost menţionată de către 6% dintre români în timp ce 20% dintre cetăţenii celor 27 de state au asociat-o cu UE. Este foarte probabil ca această percepţie să se modifice în momentul în care se va demara un proces coerent de obţinere de finanţări din fonduri europene. Doar 8% dintre români au asociat UE cu « risipa de bani », procentul la nivelul întregii UE fiind de 21%. Diferenţe semnificative între opiniile românilor şi media europeană, în privinţa semnificaţiei subiective a UE, există şi în ce priveşte asocierea ei cu « mai multe infracţiuni » (7% în Romania, 14% la nivelul UE27) şi cu existenţa unui « control insuficient la graniţe » (8% în România şi 14% în UE27).

 

Valori şi soluţii ideologice de stânga şi de dreapta

 

Comunismul a însemnat în România, dincolo de distrugerea partidelor istorice şi a legăturilor societăţii cu acestea, şi dispariţia reperelor ideologice clasice datorită existenţei unui singur partid. În democraţiile cu tradiţie, categoriile ideologice stânga, centru sau dreapta au, la nivelul cetăţenilor, funcţia de a simplifica decodarea mesajelor politice ale partidelor pentru electorat. Astfel, un alegător nu trebuie să cunoască întregul program al unui partid, ci este suficient să ştie orientarea politică a acestuia – de stânga sau de dreapta – pentru a se putea decide, cu riscuri minime de a se înşela, cu ce partid votează. Modelul teoretic prezice că votul alegătorului va fi pentru partidul care se apropie cel mai mult de propria sa poziţie pe scala stânga-dreapta.

 

După căderea comunismului în România, nu numai că aceste categorii au fost redefinite şi au un conţinut simbolic diferit de cel existent în spaţiul vechilor state membre ale Uniunii, dar a şi fost nevoie ca partidele româneşti să devină membre ale partidelor politice europene pentru a-şi construi şi susţine o identitate ideologică. Începuturile democratizării în România au stat mai degrabă sub semnul căutării unei a treia căi, o încercare locală de depăşire a cadrului clasic stânga-dreapta.

 

Pe de altă parte, funcţionarea schemei ideologice stânga-dreapta este pusă sub semnul îndoielii chiar în ţările unde ea a fost definită şi a fost folosită timp de secole. Schimbările datorate boomului economic de după război şi apariţia unei generaţii cu valori post-materialiste par a fi transformat modul de funcţionare al acestui cod de citire a politicului. De asemenea, transformarea legăturilor dintre electorat şi partidele politice prin dispariţia fidelităţilor de grup, de genul muncitori-partide de stânga, a dus la reducerea importanţei dimensiunii ideologice stânga-dreapta. Nu în ultimul rând, căderea sistemului comunist în Europa de Est ea-însăşi a redus semnificativ importanţa ideologiilor politice.

 

În România post-comunistă, atât partidele cât şi electoratul au fost puse în situaţia de a învăţa codul de decriptare al politicii prin folosirea scalei stânga-dreapta. Dar, dacă în mod clasic, stânga înseamnă protecţia celui slab prin politicile statului, iar dreapta reprezintă supremaţia acordată libertăţii şi pieţei libere, în ce măsură putem vorbi de aceeaşi structurare a categoriilor politice în România?

 

Grafic nr. 13: Structurarea dimensiunii stânga-dreapta pe teme în România.

 

Întrebare: În ce măsură sunteţi de acord sau în dezacord cu fiecare din următoarele afirmaţii?

 

Analizând datele referitoare la România, rezultă două concluzii majore. Prima este aceea că deşi există o diferenţiere a celor trei poli – stânga, centru, dreapta – în funcţie de temele politice, cum ar fi intevenţia statului, protecţia mediului înconjurător sau libera concurenţă, aceasta nu este una majoră. Cea de-a doua este că atitudinile de dreapta tind să fie mai degrabă asumate de către electoratul de centru[11].

 

Astfel, intervenţia statului în viaţa oamenilor nu este o temă de distincţie între stânga şi dreapta, 48% din totalul respondenţilor fiind de acord cu faptul că statul intervine prea mult în viaţa cetăţenilor, indiferent de orientarea politică.

 

În privinţa conflictului dezvoltare economică versus protecţia mediului, se constată că alegătorii cu orientări politice de centru sunt cei care pledează în mod semnificativ în favoarea temei ecologiste. Doar 58% dintre respondenţii de centru tind să fie de acord cu prevalenţa creşterii economice – procent sub media întregii populaţii (61%) –, în timp ce 77%  dintre cei cu orientare politică de centru consideră protecţia mediului o prioritate în faţa dezvoltării economice (faţă de 71% media eşantionului).

 

A doua temă majoră de structurare a dimensiunii stânga-dreapta, dintre cele testate, este cea referitoare la libera concurenţă. Pe această temă, respondenţii cu orientare de stânga sunt în mai mică măsură de acord (66%) că se poate considera concurenţa drept cea mai bună garanţie a prosperităţii economice, în timp ce alegătorii de dreapta (71%) şi, mai ales, de centru (73%) sunt în număr mai mare de acord cu acest lucru.

 

Principalele soluţii pentru ieşirea din criză pe care românii le consideră prioritare sunt sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (31%), investiţiile în infrastructură (29%), investiţiile în educaţie (26%), precum şi sprijinirea marilor companii (22%).

 

Grafic nr. 14: Soluţii pentru ieşirea din criză în funcţie de orientările politice.

 

Întrebare: Care sunt cele două măsuri, dintre următoarele, pe care Uniunea Europeană ar trebui să le considere prioritare pentru a ajuta oamenii să depăşească efectele crizei economice şi financiare? Întrebare multiplă, maxim 2 răspunsuri posibile.

 

În bună măsură, se poate vorbi de acord între alegătorii cu orientări politice diferite în privinţa soluţiilor de ieşire din criză pe care ar trebui să le adopte Uniunea Europeană. Există însă diferenţe care, deşi mici, sunt semnificative între electoratul de stânga ce preferă în mai mare măsură politicile de protecţie socială pentru şomeri şi persoane sărace (22%) sau pensionari (21%), şi respondenţii cu altă orientare politică. De cealaltă parte, electoratul de dreapta şi de centru preferă în mai mare măsură decât restul electoratului politicile de sprijin pentru IMM-uri (33%) şi investiţiile în infrastructură (33%).

 

La nivel european, priorităţile de acţiune preferate de către respondenţi pentru ieşirea din criză sunt susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (37%), investiţiile în educaţie (28%), sprijinirea şomerilor (24%) şi a celor săraci (22%). Citite prin grila stânga-dreapta, aşa cum am descris-o pentru cazul românesc, opţiunile europenilor sunt polarizate între dreapta (susţinerea mediului privat) şi stânga (sprijinirea celor în nevoie). De asemenea, se remarcă o prioritate mai redusă acordată la nivel european investiţiilor în infrastructură, cauza cea mai probabilă fiind existenţa acesteia la o calitate net superioară celei cu care se confruntă cetăţenii români.

 

Concluzii

 

Criza economică dublată de o criză politică internă au făcut ca anul 2009 să aducă o scădere a calităţii vieţii în România, atât obiectivă, cât şi subiectivă. Majoritatea indicatorilor de măsurare a calităţii subiective a vieţii urmăriţi de studiul Eurobarometru indică o astfel de reducere a nivelului acesteia în intervalul iunie-noiembrie 2009. In special, creşte numărul românilor care apreciază că situaţia economică internă şi cea a locurilor de muncă din România este mai puţin bună decât în restul Uniunii Europene.

 

De asemenea, aşteptările privind evoluţia situaţiei naţionale şi a celei personale sunt mai pesimiste la finalul anului decât în iunie 2009. Românii se aşteaptă ca anul 2010 să fie mai prost în ceea ce priveşte viaţa în general, situaţia economică internă, situaţia financiară a gospodăriei şi situaţia locurilor de muncă. Prin contrast, cetăţenii celor 27 de state membre, se aşteaptă ca anul 2010 să fie mai bun decât 2009 în privinţa situaţiei economice a ţării lor şi a locurilor de muncă. De asemenea, respondenţii din UE 27 cred că noul an va fi similar cu 2009 în privinţa vieţii în general, a situaţiei financiare şi a locului de muncă personal.

 

Atât românii, cât şi europenii însă sunt mai optimişti la finalul anului decât în iunie 2009 în privinţa evoluţiei economiei Uniunii Europene în 2010.

 

Criza economică nu a afectat încrederea în instituţiile Uniunii, la nivelul UE, acest indicator fiind stabil faţă de jumătatea anului 2009 pentru principalele instituţii: Parlament, Comisie, Consiliul UE, Banca Centrală Europeană. În România, se observă şi o creştere a încrederii în Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană.

 

În plus, există stabilitate atât la nivelul celor 27 de state membre ale UE, cât şi în România în ce priveşte aprecierile privind apartenenţa ţării la Uniune.

 

Ca soluţii de ieşire din criză adoptate la nivel european, românii preferă mai degrabă politicile de susţinere a companiilor mici şi mijlocii, precum şi investiţiile în infrastructură şi educaţie. Media europeană indică o modificare a ordinii priorităţilor prin includerea măsurilor de protecţie socială. Astfel, la nivelul celor 27 de state membre, ordinea politicilor prioritare pentru ieşirea din criză sunt sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, investiţiile în educaţie, sprijinul acordat şomerilor şi persoanelor sărace.

 

Se poate afirma că acestea corespund în foarte mare măsură priorităţilor de acţiune ale Uniunii Europene aşa cum au fost ele anunţate de miniştrii suedezi de resort la preluarea Preşedinţiei Consiliului UE.




[1] Vezi Grafic nr. 2, „Situaţia economiei româneşti”.

[2] Vezi Grafic nr. 3, „Situaţia economiei româneşti”.

[3] Vezi Grafic nr. 2, „Situaţia locurilor de muncă din România”.

[4] Vezi Grafic nr. 3, „Situaţia locurilor de muncă din România”.

[5] Vezi Grafic nr. 2, „Costurile de trai din România”.

[6] Vezi Grafic nr. 3, „Costurile de trai din România”.

[7] Vezi Grafic nr. 2, „Calitatea vieţii în România”.

[8] Vezi Grafic nr. 3, „Calitatea vieţii în România”.

[9] Vezi Grafic nr. 2, „Situaţia mediului înconjurător din România”.

[10] Vezi Grafic nr. 3, „Situaţia mediului înconjurător din România”.

[11] Existenţa unui partid mare de centru-dreapta putând fi o explicaţie provizorie a fenomenului.

Autori: Europe Direct Botoşani

» Comenteaza

Alte articole din Ultima ora:

» Preambul: Audierea lui Dacian Cioloş
» Rezumatul audierii comisarului desemnat Dacian Cioloş - Agricultură şi dezvoltare rurală
» România a fost selectată să participe la ediţia 2010 a Premiului European pentru Literatură
» Comisia Europeana, Fondul Monetar Internaţional si Banca Mondiala efectueaza o misiune comuna de evaluare în România
» Audierea lui Dacian Cioloş
» Stop sărăciei acum
» Cartea verde privind iniţiativa cetăţenilor europeni
» Cartea verde privind iniţiativa cetăţenilor europeni
» Eurobarometru
» Eurobarometru
» Nou studiu privind bunurile publice asigurate de agricultura din Uniunea Europeană
» Comunicat la încheierea misiunii tehnice a Comisiei şi FMI-ului în România
» proba
» Ziua Siguranţei pe internet
» Joi, 11 februarie: Ziua numărului 112 – numărul unic de urgenţă la nivel european
» Ziua europeană de luptă împotriva obezităţii
» proba
» Proiectul Cetăţeanul
» O evaluare formativă a instrumentelor structurale în România
» Europe Direct Botoşani pe Facebook
» Seminar Europe Direct
» Spațiul Schengen: spre un sistem decizional european
» Agenda Europeană 9 aprilie

Comentarii:

Travispl a scris, Joi, 12 Noiembrie 2015, 06:56:27 :

I get learned a lot of new cognitive.
Low price no presc medicines in cheap vpxl blog.

Travispl a scris, Sambata, 14 Noiembrie 2015, 04:39:27 :

It`s is a very interesting paper.
Purchase best medicines you can on neurontin.my-place.us

DanielE.O. a scris, Luni, 25 Ianuarie 2016, 14:11:09 :

It`s is a very interesting description.
Best company for writing High quality essays for pupil in buy-good-essay.celldb.org of any themes.

DanielH.S. a scris, Luni, 25 Ianuarie 2016, 23:20:01 :

This is a very interesting description.
Purchase on-line essay at cheap essays service site of 100% quality at low prices.

DavidA.Q. a scris, Marti, 26 Ianuarie 2016, 02:57:36 :

It`s is a very great site.
Cheap service for writing Best quality essay for disciple in me do my essay online of any subject.

ClausP.E. a scris, Marti, 23 Februarie 2016, 04:53:00 :

I have learned a lot of new cognitive.
We offer low drugs in quinine shop.

GeorgeK.A. a scris, Marti, 23 Februarie 2016, 05:20:56 :

I have learned a lot of new interesting.
Order low medicines you can on chantix online

GeorgeE.H. a scris, Marti, 23 Februarie 2016, 06:42:25 :

I found many of of informative.
Cheap without prescription drug in buy sinemet cr site.

JaineV.I. a scris, Marti, 23 Februarie 2016, 07:16:51 :

It`s is a very great item.
For purchase cheapest drugs click to lukol online shop.

PetrR.N. a scris, Duminica, 19 Februarie 2017, 19:23:08 :

It`s is a very interesting article.
In our on line medication low cost for medicines. See more to zestoretic kein Rezept blog. In our pharmacy cheap cost for medicines. See more to lotensin online blog. In on-line Apteka good price for pharmacy. See more to erwerben-medrol.69host.org blog.

Alte articole
» Din EUROPARLAMENT: Galerii foto - Parlamentul European
» Din EUROPARLAMENT: Infografice - Parlamentul European
» Din CăUTăM PARTENERI : Greece: Crisis Observatory
» Din BLOGURILE EUROPE DIRECT: Ziua Europei cu Reţeaua Europe Direct România
» Din CETățENIA EUROPEANă: Implicarea reprezentanților lucrătorilor și angajatorilor (partenerii sociali) în reformele guvernamentale
» Din CENTRUL EUROPE DIRECT BOTOşANI : Concurs de lectură
Cartea verde privind strategia europeană în materie de deșeuri de plastic aflate în mediul înconjurător
» Din BLOGURILE EUROPE DIRECT: Euro-mărțișoare 2013
» Din CENTRUL EUROPE DIRECT BOTOşANI : Ziua Europei 2012 la Botoşani
» Din COMISIA EUROPEANă : Proiectul „IRIS III”: 5 milioane Euro, Dunărea şi România
» Din BLOGURILE EUROPE DIRECT: Super Euro Direct, 17 mai
» Din CENTRUL EUROPE DIRECT BOTOşANI : Drepturile dumneavoastră în calitate de consumator
Broşură editată de Comisia Europeană
» Din COMISIA EUROPEANă : Şcoala cu clasele I–VIII Româneşti, Botoşani a primit Certificatul European Language Label
Azi, la Reprezentanţa Comisiei Europene
» Din ULTIMA ORA: Audierea lui Dacian Cioloş
La Parlamentul European
» Din ULTIMA ORA: Preambul: Audierea lui Dacian Cioloş
» Din MAI 2009: Expoziţia virtuală STUDE
» Din APRILIE 2009: Parteneriate europene
» Din MARTIE 2009: Ştafeta TINERI UNIŢI DIRECT SPRE EUROPA
Comunicat de lansare
» Din MARTIE 2009: Discuţie on-line cu Comisarul Meglena Kuneva
Despre drepturile consumatorilor
» Din MARTIE 2009: Conferinţa de presă
De Ziua Consumatorilor
» Din MARTIE 2009: Martisoare electorale europene
Acţiune a Centrului Europe Direct Botoşani sub deviza: Alegeri Europene - TU DECIZI!
» Din FEBRUARIE 2009: Seminar la Hotel Hilton Bucureşti
Centrele de informare EUROPE DIRECT
Unica responsabilitate pentru continutul site-ului revine autorilor, iar Comisia Europeana nu este raspunzatoare pentru utilizarea sub orice forma a informatiilor continute in site.