acasa | contact
EuropeDirect Info Europe Direct
ULTIMA ORA » O evaluare formativă a instrumentelor structurale în România
Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 2007-2013

 Realizarea de evaluări pentru perioada 2009-2010     

Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 2007-2013

 

 

Rezumat

 

Concluzii generale

1. Sarcinile administrative legate de achiziţiile publice şi managementul şi controlul financiar nu sunt dimensionate în funcţie de complexitatea intervenţiilor, a proiectelor individuale şi riscul de eroare şi fraudă aferent acestora.

2. Există tendinţa de supra-reglementare (gold-plating), care impune o arie de control de 100%, precum şi multe niveluri de verificare.

 

Recomandări generale

3. Să fie adoptată o clasificare a intervenţiilor (simple, normale şi complexe), în funcţie de bugetele totale, complexitatea, riscul implementării şi sustenabilitatea proiectelor şi, de asemenea, să se redefinească mecanismele de selecţie, astfel încât acestea să reflecte noua clasificare.

4. ACIS trebuie să analizeze, în baza constatărilor evaluărilor intermediare la nivel de program operaţional, posibilităţile de realocare a fondurilor pentru a contracara efectele crizei economice actuale, capacitatea existentă şi estimată de absorbţie, precum şi volumul cererii de fonduri nerambursabile solicitate de potenţialii beneficiari.

 

Performanţa reală

 

Concluzii

5. La data de 30 iunie 2009, volumul plăţilor efectuate se ridica la 1,5% din alocarea totală. Luându-se în considerare perioada de timp de la începutul perioadei de programare, nivelul plăţilor este foarte scăzut. Având în vedere faptul că această rată a crescut până la data de 30 iunie 2010 la doar 3,7%, problema absorbţiei devine şi mai stringentă. De fapt, ritmul actual al efectuării plăţilor constituie un risc major pentru atingerea ţintei de absorbţie totală, putându-se anticipa că, în condiţiile menţinerii acestui ritm, volumul rambursărilor va atinge alocarea iniţială abia în anul 2020.

6. Planificarea intervenţiilor nu este întotdeauna satisfăcătoare, fapt ce a condus la întârzieri ale lansării unor axe prioritare sau la un ritm de mobilizare mai lent decât cel prevăzut iniţial.

7. Programele Operaţionale sunt structurate astfel încât alocările anuale tind să crească în decursul perioadei 2007-2013. În toate cazurile, cu posibila excepţie a POS CCE, această tendinţă a condus la programe „încărcate” spre sfârşitul perioadei de programare. Interviurile derulate în timpul evaluării au arătat că această planificare a accesului la fondurile alocate a fost gândită încă de la început, parţial datorită dorinţei factorilor de decizie de a reasigura beneficiarii că va exista în permanenţă acces la sprijin. Însă consecinţa acestui fapt este aceea că trebuie solicitat şi procesat un volum foarte mare de intervenţii în ultimii ani de derulare a CSNR. Aceasta poate conduce la o „aglomerare” a aprobărilor în perioada 2012-2013 şi a plăţilor în anii 2013-15, ceea ce, din perspectiva actuală, poate exercita o puternică presiune asupra capacitǎţii de co-finanţare naţională, într-o perioadă de stabilitate economică incertă.

8. CSNR este orientat puternic spre sectorul public şi demonstrează o reprezentare relativ înaltă a organizaţiilor acestui sector printre solicitanţii şi beneficiarii fondurilor nerambursabile. Totuşi, această reprezentare este mai mare decât era de aşteptat de la un set de intervenţii orientate către ambele sectoare, public şi privat. Este evident că preferinţa pentru sectorul public din cadrul CSNR din România se datorează convingerii autorităţilor că eficienţa acestui sector reprezintă un factor major de stimulare a dezvoltării sectorului privat. Privită din această perspectivă, abordarea autorităţilor este corespunzătoare.

9. Majoritatea Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare se confruntă cu probleme de capacitate, înregistrând dificultăţi generate de numărul mare de posturi neocupate şi inactive. În pofida unei vizibilităţi ridicate a acestor probleme, la care se adaugă percepţia larg răspândită în cadrul administraţiei cu privire la necesitatea identificării unor soluţii pentru rezolvarea acestora, modalităţile de rezolvare găsite până în prezent s-au dovedit ineficiente. În actualul context economic, dar şi în cel ulterior crizei financiare, soluţiile se vor găsi în continuare cu dificultate.

10. Fluctuaţia personalului, considerată de mulţi a fi mare, se dovedeşte a se încadra în limite acceptabile, fiind în medie mai mică de 10%. Această rată poate fi considerată acceptabilă, în special dacă se are în vedere faptul că marea majoritate a angajaţilor este reprezentată de persoane tinere, care nu se tem să încerce alte opţiuni şi care sunt dispuse să-şi schimbe locul de muncă în căutarea celui mai bun drum în carieră.  

11. Lipsa capacităţii poate constitui o problemă în cazul acelor Programe Operaţionale unde atât raportul dintre finanţarea nerambursabilă alocată şi numărul de angajaţi, cât şi raportul dintre proiectele aşteptate şi numărul de angajaţi sunt mari. POS CCE şi POS DRU sunt exemple de astfel de cazuri. Această situaţie rezultă din faptul că procedurile de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare sunt aproximativ identice, presupunând perioade similare de timp pentru a fi finalizate, indiferent de numărul şi valoarea cererilor din cadrul intervenţiilor respective.

12. În situaţia lipsei de performanţă a unuia sau mai multor Organisme Intermediare,  opţiunile Autorităţilor de Management sunt puţine şi limitate în mare parte la: (i) consilierea Organismelor Intermediare pentru îmbunătăţirea performanţelor; sau (ii) reabsorbţia funcţiilor delegate acestora. Reabsorbţia funcţiilor operaţionale delegate respectivelor organisme poate agrava însă problemele de capacitate existente ale Autorităţii de Management sau poate genera dificultăţi legate de capacitate. 

 

Recomandări

13. Pentru a permite absorbţia deplină a Instrumentelor Structurale până la termenul limită stabilit pentru actuala perioadă de programare, se recomandă ACIS să elaboreze măsuri sub forma unui sistem de recompense şi sancţiuni în vederea accelerării proceselor de efectuare a plăţilor şi sporirii motivaţiei entităţilor publice de a solicita rambursarea contribuţiilor de pre-finanţare. 

14. Se recomandǎ ACIS şi Autorităţilor de Management să elaboreze, în cel de-al patrulea semestru al anului 2010, având ca termen limită 31 decembrie 2010, un Plan de Acţiune 2011-2013 suplimentar pentru fiecare Program Operaţional, în scopul detalierii măsurilor destinate asigurării absorbţiei fondurilor.

15. Se recomandă ACIS, Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare să reexamineze în mod critic toate intervenţiile care nu au fost lansate sau care prezintă un progres limitat (adică cerere scăzută din partea beneficiarilor). Dacă se ajunge la concluzia că intervenţiile nu îşi pot atinge obiectivele, se recomandă ca acestea să fie anulate şi să se realoce fondurile destinate acestora către intervenţii mai promiţătoare.

16. Se recomandă ACIS, Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare să identifice noi modalităţi şi mijloace de ocupare a posturilor vacante şi ‚inactive’ – dacă este necesar, prin angajarea de personal pe durată determinată, cu remuneraţii corespunzătoare – pentru a reduce/elimina deficitul actual de capacitate şi competenţe care continuă să afecteze implementarea programelor, periclitând astfel absorbţia fondurilor.

17. Se recomandă ACIS, Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare să realizeze o separare şi delimitare clară între rolurile Autorităţii de Management şi cele ale Organismului Intermediar. Autorităţile de Management ar trebui să se concentreze mai mult asupra problemelor de politică publică şi strategie, în timp ce Organismele Intermediare ar trebui să se focalizeze pe operaţiunile la nivel de proiect. Ar fi preferabil ca relaţia dintre Autoritatea de Management şi Organismul Intermediar să fie definită în termenii unei relaţii contractuale, de tipul ‚client’ - ‚furnizor’.

18. Se recomandǎ ACIS, Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare să proiecteze şi să introducă un sistem de ‚planificare a cererilor’, pentru a putea coordona calendarul lansărilor de apeluri de proiecte, împiedicând astfel apariţia vârfurilor excesive în procesul de primire şi procesare a aplicaţiilor.

 

Factorii externi şi interni care influenţează performanţa

 

Concluzii

19. Procedurile de achiziţii utilizate în cadrul Instrumentelor Structurale din România tind să fie lente, din cauza legislaţiei complicate privind achiziţiile publice, a diferenţelor de interpretare şi a obiceiului înrădăcinat de a contesta rezultatele procedurii de atribuire.

20. Procedurile de coordonare şi control în cadrul legislaţiei româneşti sunt uneori mai stricte decât prevederile Regulamentelor Financiare ale UE referitoare la Instrumentele Structurale.

21. Beneficiarii întreprinderi mici şi mijlocii din România continuă să se confrunte cu dificultăţi în accesarea împrumuturilor punte necesare pentru pre-finanţarea contribuţiilor proprii în cadrul intervenţiilor Instrumentelor Structurale, din cauza politicilor de creditare mai stricte ale băncilor comerciale, ca urmare a crizei financiare şi ca răspuns la actuala criză economicǎ.

22. În pofida faptului că în ultima decadă au fost implementate mai multe programe de instruire, orientate, de asemenea şi către Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare, nicio politică autentică de resurse umane pentru instituţiile publice din România nu pare să fi fost proiectată şi implementată până în prezent. Deciziile cu privire la numărul de angajaţi şi cele referitoare la angajarea şi concedierea de personal nu par a se baza pe o evaluare clară a volumului de muncă al diferitelor departamente din cadrul administraţiei publice. Este de aşteptat ca deciziile recente legate de scăderea numărului de angajaţi ai Autorităţilor de Management/Organismelor Intermediare şi a salariilor acestora să afecteze negativ nivelul absorbţiei.

23. Implementarea Instrumentelor Structurale pare a fi afectată negativ de o serie de factori orizontali, la nivelul politicilor publice şi, în special, de lipsa de corelare în termeni strategici, legislativi şi financiari. Strategiile Instrumentelor Structurale (incluse în CSNR şi Programele Operaţionale individuale) par a nu fi suficient ancorate în strategia generală naţională de dezvoltare. Aceasta conduce la lipsa de corelare dintre legislaţia care reglementează implementarea Instrumentelor Structurale şi alte legi naţionale relevante. În acest context, este exemplificator faptul că, deşi s-au depus eforturi pentru a asigura pre-finanţarea şi co-finanţarea proiectelor prin împrumuturi, în practică acest mecanism nu funcţionează corespunzător.

24. În general, problemele rezultate din factorii interni nu se leagă de lipsa de proceduri sau  regulamente şi nici de calitatea necorespunzătoare a acestora. Calitatea manualelor care explică regulamentele şi detaliază aplicarea procedurilor este în general corespunzătoare.

25. Faptul că toate Autorităţile de Management şi multe Organisme Intermediare fac parte din structurile ministerelor de resort şi sunt subordonate operaţiunilor şi procedurilor interne ale ministerelor respective nu reprezintǎ în realitate avantajul care pare a fi la prima vedere. Diferenţele dintre procedurile Instrumentelor Structurale şi regulamentele interne, corelate cu faptul că entităţile Instrumentelor Structurale trebuie să concureze pentru accesul la serviciile suport (juridice, achiziţii, managementul resurselor umane şi IT) din cadrul ministerului de resort, ridică probleme de eficienţă. Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare au încercat să rezolve aceste probleme prin diferite mijloace (persoane de contact, personal dedicat în cadrul serviciilor suport), însă acestea nu s-au dovedit întotdeauna atât de eficace pe cât se dorea. Acest fapt ar putea fi cauzat, în parte, de faptul că sporul pentru personalul implicat în administrarea Instrumentelor Structurale provoacă resentimente din partea personalului ministerului care nu beneficiază de o astfel de indemnizaţie. 

26. În cazurile în care Organismele Intermediare nu sunt situate în aceleaşi ministere cu Autorităţile de Management, problemele de coordonare şi cooperare se multiplică. Aceasta în special din cauza faptului că fiecare minister îşi stabileşte propriile priorităţi şi proceduri, care nu pot fi întotdeauna reconciliate uşor cu cele ale altor ministere. Liniile verticale de responsabilitate nu pot fi evitate, ceea ce face dificilă cooperarea orizontală, adeseori esenţială.

27. Lipsa de instrumente pentru a impune buna performanţă este în primul rând o consecinţă a faptului că finanţarea Organismelor Intermediare nu depinde de performanţa acestora în condiţiile acordului de delegare încheiat cu Autoritatea de Management. La nivelul personalului, remuneraţia individuală nu este condiţionată de obiective de performanţă, ea fiind plătită indiferent de calitatea şi cantitatea muncii prestate.  

28. În teorie, Autorităţile de Management pot rezilia acordul cu un Organism Intermediar, dar în practică, în cazul unei performanţe scăzute a acestuia, Autoritatea de Management ar urma să reabsoarbă sarcinile delegate Organismului Intermediar în cazul lipsei de performanţă a acestuia. Această practică nu contribuie la dezvoltarea capacităţii operaţionale a Organismului Intermediar sau a sistemului în general, întrucât estompează distincţia necesară între elaborarea politicilor, pe de o parte şi execuţie, pe de altă parte. În acelaşi timp, o astfel de abordare pune presiune pe capacitatea operaţională a Autorităţii de Management, fiind aşadar nesustenabilă pe termen lung.

 

Recomandări

29. Se recomandă factorilor politici responsabili şi ACIS să revizuiască legislaţia privind achiziţiile publice şi cadrul de reglementare în vigoare, pentru a se asigura că legislaţia şi regulamentele nu reprezintă în sine o barieră în calea absorbţiei Instrumentelor Structurale din România.

30. ACIS şi Autorităţile de Management relevante sunt informate pe această cale că există o nevoie urgentă de instrumente proiectate pentru a ajuta IMM-urile să aibă acces la fondurile Instrumentelor Structurale. Una dintre măsurile recomandate este scutirea IMM-urilor de obligaţia de a asigura garanţii de pre-finanţare, care reduc lichidităţile, în special în cazul intervenţiilor cu bugete reduse şi risc moderat.

31. Guvernul este sfătuit să stabilească şi să implementeze o politică de resurse umane pentru toate entităţile administrative de la nivel central. Aceasta ar valorifica substanţialul efort de instruire depus în ultimii zece ani. Politica de resurse umane ar trebui să cuprindă o analiză detaliată a necesarului de instruire, centrată pe dezvoltarea carierei profesionale şi pe instrumente de management al performanţei. De asemenea, ar trebui asigurate resursele necesare pentru implementarea politicii şi evaluarea continuă a eficacităţii şi a impactului acesteia. Se recomandă ca deciziile privind angajarea de personal şi remunerarea acestuia să ţină cont de performanţa reală a personalului.

32. Pentru următoarea perioadă de programare (post-2013), ACIS şi alte entităţi relevante sunt sfătuite să asigure coerenţa între strategiile legate de Instrumentele Structurale, pe de o parte, şi politicile, programele şi măsurile naţionale de susţinere a dezvoltării socio-economice, pe de altă parte. Se recomandă implicarea în mecanismele de coordonare a Instrumentelor Structurale nu doar a ACIS şi a Autorităţilor de Management, ci şi a ministerelor care nu găzduiesc o Autoritate de Management sau un Organism Intermediar. În acelaşi timp, ar trebui create sau consolidate mecanismele regionale de coordonare (de exemplu, cele similare Comitetului Regional de Evaluare Strategică şi Corelare).

33. ACIS, Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare ar trebui să aibă în vedere ca în special Organismele Intermediare să adopte şi să se conformeze unor proceduri şi procese operaţionale concepute pentru o implementare eficientă şi eficace a Instrumentelor Structurale, chiar dacă aceste structuri funcţionează deja în mod diferit faţă de instituţiile coordonatoare (de obicei ministerele). Pe termen scurt, această acţiune ar avea ca rezultat separarea Organismelor Intermediare în cadrul instituţiilor coordonatoare. Această separare ar presupune ca accesul Organismelor Intermediare la serviciile suport ale instituţiilor coordonatoare să facă obiectul unui acord cadru de servicii dedicate, precizând drepturile de acces, timpii de răspuns pentru servicii, costurile şi acoperirea acestor costuri.   

34. Pentru următoarea perioadă de programare, în timp ce Autorităţile de Management pot continua să funcţioneze în cadrul ministerului de resort relevant, se recomandă ca Organismele Intermediare să fie separate de entităţile lor gazdă şi reconstituite ca furnizori de servicii profesionale cu statut cvasi-independent, care să îşi desfăşoare activităţile privind implementarea Instrumentelor Structurale pe bază de platǎ, în cadrul contractelor de prestări servicii încheiate cu Autorităţile de Management.

 

Sprijinul oferit de asistenţa tehnică managementului şi implementării Instrumentelor Structurale

 

Concluzii

35. Până în prezent, Asistenţa Tehnică ce este finanţată generos din Instrumentele Structurale, nu a fost utilizată intens, întrucât au fost încă disponibile ultimele fonduri de pre-aderare destinate Asistenţei Tehnice. Aceste fonduri sunt pe cale de a fi epuizate şi prin urmare, este de aşteptat ca Asistenţa Tehnică finanţată din Instrumentele Structurale în cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică şi a axelor prioritare ale fiecărui Program Operaţional să beneficieze de o cerere mai mare în perioada 2010-2011.

35. Un alt motiv pentru absorbţia scăzută a fondurilor destinate Asistenţei Tehnice finanţate din Instrumentele Structurale îl reprezintă reticenţa de a cheltui pentru astfel de măsuri în condiţiile actualelor constrângeri bugetare. În prezent, nu se poate preciza cu exactitate momentul îmbunătăţirii situaţiei cofinanţării astfel încât aceasta să conducă la creşterea cererii de Asistenţă Tehnică finanţată din Instrumentele Structurale.

36. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că este puţin probabil ca întreaga alocare a Asistenţei Tehnice să fie utilizată, deşi există o nevoie clară de Asistenţă Tehnică (studii, vizite de studiu, dezvoltări de procese, înfrăţire instituţională, adoptarea celor mai bune practici şi instruire specializată), pentru a îmbunătăţi situaţia curentă a sistemului de management şi implementare a Instrumentelor Structurale.

37. Absorbţia lentă a Asistenţei Tehnice finanţate din Instrumentele Structurale este un alt rezultat al procedurilor dificile şi lente de achiziţii publice. Acestea se datorează: (i) deficitului de experienţă şi cunoştinţe temeinice necesare pentru elaborarea caietelor de sarcini; (ii) lipsei resurselor umane şi a timpului necesar pentru pregătirea acestora; (iii) dificultăţilor de acces la serviciile juridice şi la cele de achiziţii publice din cadrul ministerelor; şi (iv) ingerinţei personalului responsabil cu achiziţiile în detalii tehnice ale caietelor de sarcini.

 

Recomandări

38. Având în vedere actualele constrângeri asupra bugetului naţional, care probabil vor persista, se recomandă ACIS şi Autorităţilor de Management să investigheze posibilităţile de a utiliza alocarea externă nerambursabilă destinată Asistenţei Tehnice fără co-finanţare naţională sau cu co-finanţare naţională redusă, inter alia prin extinderea listei de costuri eligibile.

39. Se recomandă ACIS şi Autorităţilor de Management să realizeze, cu participarea tuturor Organismelor Intermediare, o evaluare comună a nevoilor, pentru a identifica zonele în care Asistenţa Tehnică poate fi utilizată relativ rapid şi cu eficacitate maximă, acordând o atenţie specială acelor operaţiuni care nu au fost încă lansate sau care sunt întârziate (de exemplu, sondaje specializate în susţinerea operaţiunilor planificate, studii de piaţă şi studii ale necesarului de dezvoltare, sprijin extern pentru elaborarea Planurilor de Acţiune 2011-2013 pentru fiecare Program Operaţional, ateliere de lucru şi consultări cu părţile interesate în contextul elaborării apelurilor de propuneri de proiecte, evaluări tematice şi studii de caz privind exemple de bune practici).

40. Se recomandă ACIS şi Autorităţilor de Management să evidenţieze nevoia de a creşte gradul de utilizare a Asistenţei Tehnice în cadrul fiecărui Program Operaţional, inclusiv al Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică, la momentul revizuirii Documentelor Cadru de Implementare şi elaborării Planurilor de Acţiune 2011-2013.

 

Măsurile de informare şi publicitate

 

Concluzii

41. A fost derulat doar un număr limitat de campanii de comunicare, însă nu acesta este motivul principal pentru progresul lent al Instrumentelor Structurale.

42. Cauza principală al numărului redus de campanii o reprezintă ritmul lent al aprobării şi contractării măsurilor de informare şi publicitate. În al doilea rând, progresul lent al intervenţiilor destinate informării şi publicităţii finanţate în cadrul Instrumentelor Structurale poate fi explicat prin faptul că până la data de referinţă, activităţile de comunicare au fost susţinute în mod substanţial prin asistenţă Phare, fapt care a redus motivaţia de a folosi resursele Instrumentelor Structurale.

43. Acest ritm scăzut de aprobare şi contractare se va dovedi probabil insuficient pentru o absorbţie completă a fondurilor alocate acţiunilor de informare si publicitate.

44. Este dificil de evaluat impactul acţiunilor de informare şi publicitate la data de referinţă. În plus, evaluarea eficacităţii acestor măsuri este împiedicată de lipsa unor obiective coerente ale Planurilor de Comunicare, de lipsa de consecvenţă între indicatorii Planurilor de Comunicare, Programelor Operaţionale şi Documentelor Cadru de Implementare, de predominanţa clară a indicatorilor de realizare faţă de cei de rezultat (exceptând indicatorii privind nivelul de conştientizare în rândul beneficiarilor potenţiali), ceea ce împiedică evaluarea impactului intervenţiilor de informare şi publicitate, generând totodată o legătură slabă între efectele acestor măsuri şi procesul de absorbţie a Instrumentelor Structurale.

 

Recomandări

45. Se recomandă factorilor politici, ACIS şi Autorităţilor de Management să actualizeze Strategia Naţională de Comunicare, precum şi Planurile de Comunicare corespunzătoare, inter alia în baza constatărilor evaluărilor intermediare ale Programelor Operaţionale efectuate în perioada 2009-2010.

46. Se recomandă ACIS şi Autorităţilor de Management să îmbunătăţească monitorizarea rezultatelor Planurilor de Comunicare prin stabilirea de obiective realiste, clare şi coerente, precum şi a unui sistem cuprinzător de indicatori S.M.A.R.T., în baza unor ţinte stabilite prin comparaţii relevante. Identificarea clară a indicatorilor utilizaţi pentru a monitoriza îndeplinirea fiecărui obiectiv specific va îmbunătăţi substanţial modul de evaluare a rezultatelor şi a îndeplinirii obiectivelor (adică eficacitatea intervenţiilor de informare şi publicitate).

47. Respectând cu stricteţe principiul proporţionalităţii (asigurând astfel doar un număr limitat de indicatori pentru a fi inclus în Programele Operaţionale), se recomandă ACIS şi Autorităţilor de Management să îmbunătăţească coerenţa şi consecvenţa indicatorilor stabiliţi în Planurile de Comunicare precum şi ale celor stabiliţi în Programele Operaţionale şi Documentele Cadru de Implementare, în scopul de a evita multiplicarea eforturilor.

48. Se recomandă ACIS şi Autorităţilor de Management să măsoare în mod regulat, prin intermediul sondajelor (activităţi promoţionale) sau chestionarelor (activităţi de informare), impactul acţiunilor de informare şi publicitate. În cazul activităţilor de informare, pe lângă chestionarele privind satisfacţia participanţilor la sfârşitul cursului, ar trebui să fie urmărite informaţii privind, spre exemplu, numărul de participanţi la instruire care depun cereri de finanţare şi numărul de beneficiari care au participat la cursuri de instruire prealabilă.

 

Portofoliile de proiecte şi procesul de selecţie a proiectelor

 

Concluzii

49. Criteriile de eligibilitate au mai mică importanţă decât criteriile de selecţie a proiectelor din punct de vedere al eficienţei şi eficacităţii.

50. Funcţia de filtrare a criteriilor de eligibilitate în ceea ce priveşte selecţia proiectelor şi structura portofoliilor de proiecte se limitează în general la conformitatea cu regulamentele şi la aspectele juridice. Aceasta nu a condus, în general, la filtrarea din punct de vedere tehnic sau financiar a cererilor de finanţare.

51. În schimb, criteriile de selecţie a proiectelor tind să pună accentul pe eficacitate şi pe eficienţă într-o mai mare măsură decât criteriile de eligibilitate. Acest fapt sporeşte şansele de a obţine o gamă mai largă şi mai bună de idei de proiecte în faza de selecţie, deşi exercită o presiune semnificativă asupra entităţilor responsabile cu înregistrarea, verificarea administrativă şi a eligibilităţii şi evaluarea tehnico-financiară a aplicaţiilor.

52. În ceea ce priveşte eficacitatea, se pare că nu există instrumente de monitorizare pentru a ţine evidenţa modului în care direcţiile majore ale politicilor publice, care ar trebui să influenţeze şi să ofere informaţii pentru toate nivelele de programare (CSNR, Programe Operaţionale, Ghidurile Solicitantului), sunt deservite de procesul de selecţie a proiectelor şi de structura portofoliilor.

53. În ceea ce priveşte eficienţa, metodele de selecţie a proiectelor şi structura portofoliilor de proiecte nu utilizează în general standarde recunoscute la nivel internaţional pentru contracararea efectului de ‚alocare inutilǎ’ (dead-weight – modificarea situaţiei beneficiarului care ar fi rezultat şi în lipsa finanţării publice). Astfel, s-ar putea avea în vedere elaborarea unui proiect dedicat selectării grupului de beneficiari potenţiali, prin stabilirea unor criterii de eligibilitate şi selecţie corespunzătoare sau prin introducerea unor plafoane minime şi maxime ale finanţării nerambursabile (folosind o abordare ştiinţifică), pentru a stimula dezvoltarea, minimizând în acelaşi timp efectele de distorsionare a pieţei. 

 

Recomandări

54. În ceea ce priveşte apelurile viitoare de proiecte, se recomandă ca Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare să asigure criteriilor de eligibilitate un rol mai important decât cel al criteriilor de selecţie a proiectelor în procesul de filtrare a cererilor de finanţare. Aceasta se poate face printr-o mai bună identificare a tipurilor de solicitanţi potenţiali şi prin formularea unor criterii mai complexe.

55. De asemenea, Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare sunt informate că se poate realiza o mai bună direcţionare a fondurilor printr-o interpretare mai exactă a obiectivelor priorităţilor tematice ale CSNR. Planul de Acţiune 2011-2013 poate oferi bazele pentru o asemenea interpretare îmbunătăţită.

56. Se recomandă ACIS, Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare să utilizeze într-o mai mare măsură Documentul Cadru de Implementare pentru a se asigura că direcţiile majore ale politicilor publice influenţează şi constituie baza programării intervenţiilor la toate nivelurile (CSNR, Programe Operaţionale, Ghiduri ale Solicitantului).

Adaugat: Luni, 01 Noiembrie 2010, 17:42:50
Autori: Comunicat


» Comenteaza

Alte articole din Ultima ora:

» Preambul: Audierea lui Dacian Cioloş
» Rezumatul audierii comisarului desemnat Dacian Cioloş - Agricultură şi dezvoltare rurală
» România a fost selectată să participe la ediţia 2010 a Premiului European pentru Literatură
» Comisia Europeana, Fondul Monetar Internaţional si Banca Mondiala efectueaza o misiune comuna de evaluare în România
» Audierea lui Dacian Cioloş
» Stop sărăciei acum
» Cartea verde privind iniţiativa cetăţenilor europeni
» Cartea verde privind iniţiativa cetăţenilor europeni
» Eurobarometru
» Eurobarometru
» Eurobarometru
» Nou studiu privind bunurile publice asigurate de agricultura din Uniunea Europeană
» Comunicat la încheierea misiunii tehnice a Comisiei şi FMI-ului în România
» proba
» Ziua Siguranţei pe internet
» Joi, 11 februarie: Ziua numărului 112 – numărul unic de urgenţă la nivel european
» Ziua europeană de luptă împotriva obezităţii
» proba
» Proiectul Cetăţeanul
» Europe Direct Botoşani pe Facebook
» Seminar Europe Direct
» Spațiul Schengen: spre un sistem decizional european
» Agenda Europeană 9 aprilie

Comentarii:

Travispl a scris, Sambata, 14 Noiembrie 2015, 00:48:50 :

This is a very great blog.
For buy cheapest med click to site site.

MerieQ.D. a scris, Luni, 25 Ianuarie 2016, 23:43:13 :

It`s is a very interesting paper.
Cheap company for writing Best quality diploma for disciple in Essay Service of any complexity.

CaleosN.K. a scris, Marti, 26 Ianuarie 2016, 03:18:24 :

It`s is a very interesting description.
100% Quality at write paper apa service for writing papper works in the short term.

CaleosF.H. a scris, Marti, 23 Februarie 2016, 03:30:27 :

It`s is a very informative description.
We offer low drug in zestoretic shop.

JorgeP.S. a scris, Marti, 23 Februarie 2016, 07:19:24 :

I received much of cognitive.
We offer cheapest drug in clozapine shop.

VanyaA.E. a scris, Marti, 23 Februarie 2016, 17:00:39 :

It`s is a very interesting clause.
In on line pharmacy good price for drugs. See more to lukol site. In on-line medication cheapest cost for drug. See more to pepcid website. Cheapest no prescription drugs in proteinshampoosoftness site.

Alte articole
» Din EUROPARLAMENT: Galerii foto - Parlamentul European
» Din EUROPARLAMENT: Infografice - Parlamentul European
» Din CăUTăM PARTENERI : Greece: Crisis Observatory
» Din BLOGURILE EUROPE DIRECT: Ziua Europei cu Reţeaua Europe Direct România
» Din CETățENIA EUROPEANă: Implicarea reprezentanților lucrătorilor și angajatorilor (partenerii sociali) în reformele guvernamentale
» Din CENTRUL EUROPE DIRECT BOTOşANI : Concurs de lectură
Cartea verde privind strategia europeană în materie de deșeuri de plastic aflate în mediul înconjurător
» Din BLOGURILE EUROPE DIRECT: Euro-mărțișoare 2013
» Din CENTRUL EUROPE DIRECT BOTOşANI : Ziua Europei 2012 la Botoşani
» Din COMISIA EUROPEANă : Proiectul „IRIS III”: 5 milioane Euro, Dunărea şi România
» Din BLOGURILE EUROPE DIRECT: Super Euro Direct, 17 mai
» Din CENTRUL EUROPE DIRECT BOTOşANI : Drepturile dumneavoastră în calitate de consumator
Broşură editată de Comisia Europeană
» Din COMISIA EUROPEANă : Şcoala cu clasele I–VIII Româneşti, Botoşani a primit Certificatul European Language Label
Azi, la Reprezentanţa Comisiei Europene
» Din ULTIMA ORA: Audierea lui Dacian Cioloş
La Parlamentul European
» Din ULTIMA ORA: Preambul: Audierea lui Dacian Cioloş
» Din MAI 2009: Expoziţia virtuală STUDE
» Din APRILIE 2009: Parteneriate europene
» Din MARTIE 2009: Ştafeta TINERI UNIŢI DIRECT SPRE EUROPA
Comunicat de lansare
» Din MARTIE 2009: Discuţie on-line cu Comisarul Meglena Kuneva
Despre drepturile consumatorilor
» Din MARTIE 2009: Conferinţa de presă
De Ziua Consumatorilor
» Din MARTIE 2009: Martisoare electorale europene
Acţiune a Centrului Europe Direct Botoşani sub deviza: Alegeri Europene - TU DECIZI!
» Din FEBRUARIE 2009: Seminar la Hotel Hilton Bucureşti
Centrele de informare EUROPE DIRECT
Unica responsabilitate pentru continutul site-ului revine autorilor, iar Comisia Europeana nu este raspunzatoare pentru utilizarea sub orice forma a informatiilor continute in site.