Corupția afectează toate statele membre, în multe privințe
Prezentăm câteva dintre principalele constatări privind tendințele în materie de corupție la nivelul UE:
1. Mecanisme de control
Aplicarea politicilor de prevenire (de exemplu, norme de etică, măsuri de sensibilizare, facilitarea accesului la informații de interes public). Există diferențe considerabile între statele membre în ceea ce privește prevenirea corupției. În timp ce în unele state membre eficiența acțiunilor de prevenire a contribuit la consolidarea reputației acestora de țări în care fenomenul corupției este minor, în alte state membre politicile de prevenire au fost puse în aplicare în mod inegal și cu rezultate limitate.
Mecanisme de control extern și intern. În multe state membre, controalele interne privind procedurile desfășurate de autoritățile publice (în special de autoritățile locale) sunt ineficiente și necoordonate.
Conflicte de interese. Normele privind conflictul de interese diferă pe teritoriul UE, iar mecanismele pentru verificarea declarațiilor referitoare la conflictele de interese sunt adeseori insuficiente. Sancțiunile aplicate pentru acte de încălcare a normelor sunt rareori aplicate și adeseori sunt tolerante.
2. Urmărire penală și sancțiuni
În materia dreptului penal au fost instituite, în mare măsură, dispoziții care încadrează corupția în sfera infracțiunilor și care respectă normele instituite de Consiliul Europei, de ONU și de legislația UE. Totuși, Decizia-cadru 2003/568/JAI a UE privind combaterea corupției în sectorul privat a fost transpusă de statele membre în legislația națională în mod inegal.
Eficiența asigurării aplicării legii și urmărirea penală în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție diferă în mod considerabil în interiorul UE. Rezultate deosebite se pot observa în unele state membre. În alte state membre, cazurile în care urmăririle penale au avut succes sunt rare ori au necesitat investigații îndelungate.
În majoritatea statelor membre nu există date statistice ample privind infracțiunile de corupție, ceea ce complică atât comparația, cât și evaluarea. Norme procedurale, inclusiv normele privind ridicarea imunității politicienilor, obstrucționează anchetarea cazurilor de corupție în anumite state membre.
3. Dimensiunea politică
Răspunderea politică. Integritatea în politică rămâne o problemă pentru multe state membre ale UE. De exemplu, adeseori nu există coduri de conduită pentru partidele politice sau pentru adunările alese la nivel central sau local ori sunt ineficiente.
Finanțarea partidelor politice. Deși multe state membre au adoptat norme mai stricte privind finanțarea partidelor, există în continuare deficiențe considerabile. În UE se impun arareori sancțiuni cu efect disuasiv împotriva finanțării ilegale a partidelor politice.
4. Domenii de risc
În interiorul statelor membre s-a constatat că, în general, riscurile de corupție sunt mai mari la nivel regional și local, unde verificările și controalele interne tind să fie mai slabe decât la nivel central.
Dezvoltarea urbană și construcțiile, precum și sănătatea sunt sectoare vulnerabile la corupție în mai multe state membre.
Există anumite deficiențe în ceea ce privește supravegherea companiilor de stat, ceea ce mărește vulnerabilitatea acestora la actele de corupție.
Fenomenul micii corupții rămâne o problemă larg răspândită doar în câteva state membre.
| 
